Este adevarat ca 20% din succese au la baza 80% de esecuri...? (II)

HIPOKRATES

Este adevarat ca 20% din succese 
au la baza 80% de esecuri...? (II)

Biblio

TEMPERAMENTUL, CARACTERUL SI CELE 4 TIPURI DE PERSONALITATE

Oamenii de stiinta spun ca aproximativ jumatate din variatiile personalitatii umane sunt definite de factorii genetici. Cu toate acestea, personalitatea este construita din doua trasaturi complet diferite: caracterul si temperamentul. Cei mai multi dintre dintre noi suntem un amestec unic al celor patru tipuri diferite de personalitate, si toate trasaturile acestora sunt prezente, intr-o anumita masura, in noi. Unele trasaturi de personalitate sunt insa predominant, iar acestea dicteaza personalitatea noastra de baza.

Diferenta dintre caracter si temperament

Trasaturile de caracter se nasc in urma experientelor de viata pe care le-am avut fiecare dintre noi, si sunt influentate de obiceiurile, preferintele si valorile parintilor nostrii, de normele societatii in ceea ce priveste exprimarea iubirii si urii, de ceea ce considerau a fi normal si acceptabil persoanele apropiate si multe alte aspecte culturale. 

Temperamentul, spre deosebire de caracter, este trasatura care echilibreaza personalitatea. Trasaturile de temperament sunt tendinte innascute, mostenite de la parinti si se manifesta prin modul personal de a vedea lucrurile, de a gandi si de a simti care isi face aparitia in copilaria timpurie.

Cele 4 tipuri principale de personalitate

Inca de pe vremea Greciei Antice se stie ca existau patru tipuri de personalitate: sangvinic, flegmatic, coleric si melancolic. Aceste patru tipuri de personalitate sunt, mai mult sau mai putin, prezente in fiecare dintre noi si definesc modul in care gandim, simtim si ne purtam. 

Cu mult timp in urma, fiecare din aceste tipuri de personalitate a fost asociat cu existenta unei umori dominante, prezente in organism: tipul sangvin - sange, tipul flegmatic - flegma, tipul coleric - bila galbena si tipul melancolic - bila neagra. Cercetarile recente arata ca aceste patru tipuri de personalitate de baza sunt asociate cu anumite substante chimice, cum ar fi dopamina pentru tipul sanvinic, estrogen pentru tipul flegmatic, testosteron pentru tipul coleric şi serotonina pentru tipul melancolic.

Caractersticile celor 4 tipuri de personalitate

Sangvinicul

Personalitatea sangvinica este caracterizata prin spontaneitate, optimism, entuziasm, energie la cote maxime, flexibilitate in modul de gandire, cautarea de nou, impulsivitate si curiozitate. Toate aceste trasaturi sunt asociate cu anumite gene influentate de nivelul de dopamina. Oamenii sangvinici au de obicei fete expresive. Cuvintele lor preferate sunt ''aventura'', ''energie'', ''nou'', ''distractie'', ''activitate'', ''calatorie''. 

Flegmaticul

Personalitatile de tip flegmatic sunt in principal definite prin aptitudinile lor sociale, capacitatea de a-si exprima sentimentele si a citi alte persoane dupa expresiile fetei si limbajul corpului. Flegamticii se pricep de minune sa faca legatura intre fapte si au capacitatea de a vedea "imaginea de ansamblu" a unei probleme sau situatii. Ei au o mare capacitate de empatie, de a-i ingriji pe ceilalti, sunt agreabili si expresivi din punct de vedere emotional. Unele dintre aceste trasaturi de personaliatte sunt legate de estrogen, care este prezent atat la femei, cat si la barbati. Din punct de vedere fizic, flegmatici au pielea neteda, buze pline, fata rotunda si nas mic. Cuvintele lor preferate sunt "pasiune", "pasional", "sensibilitate" si "dulce".

Colericul

Tipul coleric este asociat cu nivelul de testosteron din organism, care, de asemenea, este prezent la barbati si femei. Colericii sunt oameni directi, concentrati asupra sarcinii pe care o au de indeplinit, duri, analitici, logici si au o mare capacitate de a elabora strategii. Sutn foarte curajosi si le place competitia. Fizic, ei au adesea maxilare patrate, pometi mari si fruntea mare. Folosesc des cuvinte ca "inteligenta", "ambitie", "provocare".

Melancolicul

Cei care apartin tipului melancolic, tind sa fie calmi, loiali si ordonati. Melancolicii sunt precauti si se poarta intotdeauna dupa normele conventionale ale societatii. Acest tip de personalitate este legat de nivelul de serotonina. Cuvintele preferate ale melancolicilor sunt "familie", "loial", "respect", "grija", "valori" si "moral".

Personalitatea si comportamentul profesional

Tipuri de personalităţi şi influenţe ale acestora asupra procesului muncii.
În literatură există mai multe clasificări ale tipurilor de personalitate. Dacă luăm în consideraţie tipul de temperament deosebim:

1. Tipul de personalitate colerică: se caracterizează prin manifestări inegale, atitudini extremiste, trecând cu uşurinţă de la entuziasm la pesimism, de la activism debordant la abandon. Având o rezistenţă inconstantă în activităţile de muncă datorită consumului energetic neeconomic, colericul acţionează cu toată energia de care dispune la un moment dat fără să-şi dozeze eforturile în funcţie de mărimea dificultăţilor sau a obstacolelor. 
Din această cauză curba randamentului la coleric are numeroase neregularităţi prin intersectarea cu curba oboselii. Neliniştiţi, agitaţi, plini de elan, acţionează sub impulsul momentului fiind oamenii marilor iniţiative şi având o mare capacitate de mobilizare proprie şi a altor persoane. Datorită însă a oboselii sau a plictiselii survenite prin scăderea caracterului de noutate, al acţiunilor întreprinse, colericul abandonezaă activitatea înainte de a o finaliza. 
Din acest motiv este necesar să fie însoţit de persoane echilibrate care să preia şi să ducă la bun sfârşit lucrul început. 

Surprinzător prin tot ceea ce face, colericul dovedeşte în ciuda caracteristicilor sale temperamentale multă răbdare chiar şi atunci când activitatea îi captează interesul mai mult timp (cazul cercetării ştiinţifice). Inconstant şi impulsiv, împărţind oamenii în buni şi răi, prieteni şi duşmani, om al extremelor şi nu al nuanţelor, colericul este un factor de stres pentru cei din jur, creind stări tensionale în colectivul de muncă.

  2. Tipul de personalitate sangvinică are o mare rezistenţă în activitatea de muncă în sensul nu al unei robusteţi fizice deosebite, ci al rezistenţei faţă de fenomenul de oboseală. Reacţiile persoanelor aparţinând acestui temperament sunt rapide şi adecvate stimulilor, semnalelor venite din mediu sau de la echipamentul tehnic, având o bună adaptabilitate şi stăpânire de sine.
Sangvinicul acţionează prompt pentru găsirea de soluţii, pentru depăşirea dificultăţilor şi învingerea obstacolelor, dar măsurile luate de el în acest sens au adesea un caracter de moment, nu sunt de durată şi profunzime.

În relaţiile interpersonale se remarcă ca o persoană agreabilă, deschisă sufleteşte, cu valenţe pentru integrarea în grup şi închegarea de prietenii. Robust psihic, suportă mai uşor decât alte temperamente dificultăţile muncii şi ale vieţii. Cu persoanele aparţinând acestui temperament se poate discuta în mod deschis, direct, ei având tăria de a privi adevărul în faţă. Mobil, agreabil, prompt, cu resurse energetice deosebite, sangvinicul reuşeşte cu eforturi mai mici şi de aceea nu este deosebit de perseverent, uneori manifestând chiar o anumită superficialiate în muncă şi în raporturile interumane.

  3. Tipul de personalitate flegmatică are şi el o mare rezistenţă în activităţi, însă întregul său comportament este dominat de inerţie. Aceasta face ca atât startul cât şi sfârşitul activităţii să aibe o latenţă foarte mare. Reacţiile lui sunt lente însă adecvate. Înclinat spre meditaţie, spirit analitic şi înzestrat cu multă răbdare, flegmaticului i se pot încredinţa lucrări de anvergură, care se pot realiza în tempoul propriu şi nu presat de termene scurte. Cântăreşte mult până să adopte o decizie, dar odată decis trece hotărât la acţiune şi este perseverent până la încăpăţânare în îndeplinirea ei. Refuză compromisurile luptându-se pentru propriile idei. Adaptabil mai greu la situaţii noi preferă lucrurile cunoscute, este reticent faţă de inovaţii, fiind cunoscut ca o persoană cu manifestări conservatoare. În cazul raporturilor interpersonale, este reţinut şi reticent, şi din acest motiv se integrează mai greu în colectivitate. Are prieteni puţini, aleşi după îndelungate reflexii, faţă de care manifestă devotament.

Sunt lenţi, calmi, meticuloşi. Nu ocolesc detaliile şi nu abandonează activitatea până nu ajung la rezultat, deşi pentru aceasta cheltuiesc mai mult timp decât sangvinicii şi colericii. Schimbă greu activitatea, sunt ataşaţi de ceea ce fac şi sunt disciplinaţi. Se adaptează greu la situaţii noi. De regulă au sentimente foarte durabile şi stabile.

  4. Tipul de personalitate melancolică este puţin rezistent din punct de vedere nervos. Persoanele aparţinând acestui tip obosesc uşor şi sunt susceptibile la stări depresive în condiţii de suprasolicitare, sau stări conflictuale.

Este un excelent muncitor pentru activităţile de rutină, desfăşurate în condiţii cunoscute şi obişnuite, care nu necesită decizii prompte şi reacţii rapide, ei putând desfăşura activităţi de mare fineţe, dar fără presiune exterioară. Înzestrat cu multă răbdare, melancolicul are înclinaţie spre analiză, precizie şi minuţiozitate. Fire anxioasă, întră în panică în faţa unor situaţii noi faţă de care reacţiile lui sunt lente, nu întotdeauna adecvate şi uneori chiar paradoxale. Timid în relaţiile interpersonale, subapreciindu-şi posibilităţile se integrează cu dificultate în grup, ataşându-se mai degrabă de persoane şi nu de colectivitate. El trebuie încurajat chiar prin supraestimarea calităţilor sale pentru a putea face faţă muncii şi problemelor care apar.

 C.G.Jung (1997) luând drept criteriu relaţionarea la mediu clasifică tipurile de personalitate în:
  1. Tipul de personalitate extrovertită care se caracterizează prin expansivitate, sociabilitate, tendinţe spre relaţionare şi contact, comunicativitate, etc. Persoanele aparţinând acestui tip de personalitate
lucrează bine în grup şi îşi asumă cu uşurinţă responsabilităţi sociale. Preferă mişcarea, au un control redus al sentimentelor, sunt optimişti, veseli şi au un simţ practic deosebit.
  2. Tipul de personalitate introvertită: persoanele care fac parte din această categorie sunt introspectivi, liniştiţi, rezervaţi, distanţi. Au o lume interioară foarte bogată. Ei evită riscurile şi responsabilităţile sociale. Serioşi, exigenţi, îşi controlează bine sentimentele şi atitudinile.

  Personalitate şi comportament profesional  În funcţie de tipul de personalitate se pot defini mai multe tipuri de comportament profesional:

  1. Ambiţiosul: are un dezvoltat spirit de competiţie, lucrează într-un ritm alert, având un randament mare în muncă, îşi asumă responsabilităţi, poziţia în sistemul (organizaţia) din care face parte este importantă pentru el, manifestând tendinţe de ascensiune socială
  2. Conformistul: are o personalitate care aderă la normele grupului, evită să-şi exprime ideile, fiind de acord cu ceilalţi, este loial şefului, îl preocupă beneficiile companiei şi caută căi de reducere a costurilor, nu declanşează conflicte, manifestă dorinţa de a fi în asentimentul celorlalţi.
  3. Dependentul: este interesat de stabilitatea locului de muncă, având nevoie de un mediu securizant şi de un salariu fix, evită în mod sistematic situaţiile de competiţie, nu este preocupat de ascensiunea socială.
  4. Profesionistul: caută o profesie corespunzătoare aptitudinilor sale profesionale şi nivelului de cunoştinţe de care dispune, în care meritele să-i fie recunoscute şi în care să existe condiţii pentru schimb de experienţă; vrea să fie în contact cu noile descoperiri; este creativ, preferă probleme abstracte, teoretice; apreciază un şef competent cel puţin egal, dacă nu superior; dispune de o motivaţie cognitivă.

  5. Omul companiei:  vrea să lucreze într-o organizaţie cunoscută, cu clădiri şi utilităţi moderne, fără program fix, unde activitatea să aibă un status ridicat; confortul, condiţiile de lucru foarte bune sunt aspecte vizate atunci când caută un loc de muncă (birou elegant, grup recunoscut, securitate, climat geografic plăcut).
 6. Tigrul orientat spre sarcină: preferă un ritm alert, dinamic chiar situaţiile tensionate; este potrivit pentru activităţile care cer luarea deciziilor într-un timp scurt, asumarea responsabilităţilor; obţine satisfacţii reale prin munca sa.
  7. Analistul: îi place să lucreze singur; este un spirit reflexiv, analizează problemele în profunzime, căutând soluţia optimă; face totul cu pasiune, preferând problemele interesante; în echipă este omul căruia i se cere frecvent ajutorul.

 8. Tehnicianul: este priceput în ceea ce face; execută operaţiile în ordine, preferă să lucreze în probleme de natură aplicativă, să utilizeze îndemânările tehnice decât să descopere lucruri noi; doreşte opoziţie într-un grup de lucru permanent cu sarcini bine circumscrise.

  9. Omul de echipă: îşi pune cel mai bine în valoare aptitudinile când lucrează în grup, în situaţii de rezolvare a unor probleme; elaborează planuri, are o bună viziune de ansamblu; este bine organizat, găseşte soluţii de ieşire din situaţii dificile; este autonom; caută o profesie care să-i dea libertatea de care are nevoie (program lejer, climat de lucru liber); preferă o muncă în care să nu fie nevoit să adere la politica companiei; preferă situaţiile necompetitive, unde salariul şi promovările vin automat.

  10. Business man-ul: are un spirit practic, este inteligent, dinamic, energic, preferă să lucreze într-o organizaţie eficientă din punct de vedere administrativ; preferă poziţia de lider sau de membru al unei echipe lider, este interesat de politica firmei; îşi exprimă ideile chiar dacă există divergenţe de opinie; îi place să dezvolte idei şi tehnici noi.

Tipuri de personalitate Carl Jung

Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii sistemelor de personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care oamenii relationeaza cu aceasta, aici vom face referire doar la teoriile sale privind intelegerea personalitatii.

Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in aceasta privinta sunt incluse in volumulTipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de stiinta pasionati, Jung si Freud erau preocupati de descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta functioneaza.

Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.

Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit

Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.

extravertit	introvertit
energia psihica este directionata extern, spre lumea din afara persoanei	energia psihica este directionata intern
obiectiv - spre exterior	subiectiv - spre interior
"... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atat de pregnant, incat atitudinea sa subiectiva este orientata si relationata in mod continuu fata de obiect...." (Jung)	".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relatii" (Hyde)	"un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)	"comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experientelor" (Benziger)

Cele `patru tipuri functionale`

Pe langa cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii `rationale`), precum si
- senzorial si
- intuitv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informatia si a decide), in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elvetian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.

Reflexiv	ceea ce este ceva	semnificatia si intelegere	analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii	ambele se opun functiilor de judecata sirationament - oamenii prefera in mod constient una sau cealalta - Jung a numit aceste functii `rationale`
Afectiv	daca este bun sau nu	greutate si valoare	subiectiv, personal, apreciaza intimitatea, uman
Senzorial	ceva exista	perceptie senzoriala	realistic, rational, practic, sensibil	ambele se opun functiilor de perceptie - oamenii prefera in mod constient una sau cealalta - Jung a numit aceste functii`irationale`
Intuitiv	de unde vine si unde se indreapta	posibilitati si atmosfera	intuitii, viitor, speculativ, fantezie, imaginativ

Reflexiv	Functia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realitatii, implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evalueaza adevarul si este atat de obiectiv, incat evaluarea este bazata pe inteligenta si intelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.	judecativ (functiile `rationale` ale lui Jung)
Afectiv	Functia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legatura cu un lucru: daca este bun sau rau, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.
Senzorial	Functia `Senzorial` transforma semnalele simturilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rau, implicatii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.	perceptiv (functiile `irationale` ale lui Jungs)
Intuitiv	Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuitia ignora in mare parte faptele si detaliile esentiale, logica si adevarul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.

Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung

Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ functiile auxiliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de personalitate complete.

denumirea tipului	caracteristicile tipului
Reflexiv Extravertit	analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti
Reflexiv Introvertit	contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea
Afectiv Extravertit	sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
Afectiv Introvertit	inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
Senzorial Extravertit	practic, participativ, cauta placerea, inflexibil
Senzorial Introvertit	intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert
Intuitiv Extravertit	aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
Intuitiv Introvertit	idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung

Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a evidentiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni aditionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, dupa atitudinile introvertit sau extravertit).

1. Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
2. Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
3. Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
4. Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
5. Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
6. Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
7. Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
8. Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
9. Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
10. Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
11. Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
12. Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
13. Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
14. Introvertit Senzorial Afectiv  IS(F)
15. Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
16. Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)

Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi poate identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung.

Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate, acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a pus un accent mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale ale personalitatii.

Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o existenta sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre sine sau de cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unor probleme.

Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element principal in teoriile analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului.

Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele patru functii ca facand parte integranta a unei persoane normale.

TIPURI DE PERSONALITATI

In “setul de personalitati” prin care ne “oferim” zilnic celorlalti, catevasunt cele care ne ghideaza preponderent: personalitatea reala,personalitatea autoevaluata, personalitatea ideala, personalitateaperceputa si personalitatea proiectata .

1. Personalitatea reala este constituita din ansamblul proceselor,functiilor, tendintelor, insusirilor si starilor psihice de car oevaluata cuprinde totalitatea reprezentarilor,ideilor, credintelor individului despre propria sa personalitate e dispune omul laun moment dat si pe care le poate pune oricand in disponibilitate, fapt care-iasigura identitatea si durabilitatea in timp.

2. Personalitatea autoevaluata cuprinde totalitatea reprezentarilor,ideilor, credintelor individului despre propria sa personalitate incluse, de regula, in ceea ce numim noi imaginea de sine. Este vorba de felul cum sepercepe individul, ce crede el despre sine, ce loc isi atribuie in raport cuceilalti.

3. Personalitatea ideala este cea pe care individul doreste sa o obtina

4. Personalitatea perceputa cuprinde ansamblul reprezentarilor,ideilor, aprecierilor cu privire la altii.

5 .Personalitatea proiectata se refera la ansamblul gandurilor,aprecierilor si sentimentelor pe care un individ crede ca le au ceilalti inlegatura cu el.

TIPURI DE PERSONALITATE  A si B

Personalitatea de tip A

Indivizii ce detin personalitatea de tip A sunt independenti si ies in evidenta prin faptul ca vor sa fie remarcati oriunde se duc. Psihologii ii descriu ca fiind buldozere. Ei sunt constienti de importanta atitudinii pozitive, a motivatiei si a stabilirii unui tel pe care sa il urmeze in viata. Sunt competitivi din fire si recunoscuti pentru mintea agera. Cei cu personalitatea A stiu cand trebuie sa isi asume riscuri si sunt buni antreprenori. Au un caracter pragmatic si rezolva cu usurinta problemele in momentul in care le blocheaza calea spre succes. Veti descoperi ca acest tip de oameni sunt deschisi catre orice este nou si intampina cu bratele deschise schimbarea – fie ca este ea spirituala sau chiar tehnologica. Secretul acestor oameni de succes consta in faptul ca nu le este frica sa isi scoata in evidenta propriile abilitati si personalitatea colorata.

Personalitatea de tip B

Oamenii cu personalitate de tip B sunt cunoscuti de psihologi sub denumirea de bombardieri. Acestia sunt indivizi extrovertiti si sunt de parere ca viata inseamna sa te faci remarcat. Pentru cei din jur ei sunt ca un adevarat magnet si pot atrage atentia fara prea multe efortuti. Acest lucru ii face speciali in comparatie cu celelalte tipuri de personalitate. Oamenii B sunt comunicatori innascuti. Datorita abilitatii lor de a-si acapara semenii, ei sunt considerati plini de carisma si umor. Se pricep cel mai bine in domeniul marketingului si al vanzarilor si sunt profund raniti atunci cand nu reusesc sa acapareze atentia cuiva. Interactiunea este cuvantul care defineste cel mai bine indivizii ce detin personalitatea de tip B

Eneagrama este un instrument eficace pentru a ne cunoaste si intelege mai bine pe noi insine si pe cei din jurul noastru.

- Ne arata de ce ne este frica cel mai tare si cum sa scapam de teama care ne limiteaza actiunile;
- Ne ajuta sa intelegem ce este cu adevarat in sufletul nostru si ce ne motiveaza sa mergem mai departe pentru a ne atinge telurile;
- Ne descopera valorile care ne reprezinta;
- Ne ajuta sa intelegem de ce reactionam asa si nu altfel;
- Ne arata si relatiile care se stabilesc intre cele noua tipuri de personalitate si felul in care suntem conectati cu totii, prieteni sau dusmani;
- Ne ajuta sa ne dam seama care sunt punctele noastre forte dar si care sunt punctele noastre vulnerabile, cu care nu ne place sa ne confruntam;
- Ne imbunatateste atat comunicarea cu prietenii si familia cat si cu sefii sau clientii nostri, deschizandu-ne calea unor relatii autentice si armonioase.

Iata mai jos o pilda sufita, care prezinta metaforic ce este si cum ne ajuta eneagrama.

A fost odata un fierar care fusese acuzat pe nedrept si care se afla inchis acum intr-o temnita adanca si intunecoasa. Dupa un timp, sotia sa, care il iubea foarte mult, a mers la rege si l-a rugat sa o lase sa ii duca macar un covoras pe care sa-si poata face cele cinci rugaciuni zilnice. Regele a considerat fireasca cererea femeii si a lasat-o sa ii duca sotului ei covorasul. Prizonierul a fost si el foarte bucuros pentru darul primit si in fiecare zi, plin de recunostinta isi facea rugaciunile pe covoras.

Dupa cativa ani, barbatul a evadat.

Cand oamenii l-au intrebat cum a reusit, el le-a povestit ca au fost ani de zile in care se prosternase si il rugase pe Dumnezeu sa-l scape din inchisoare. Si la un moment dat a inceput sa vada ceea ce era atat de evident si care se aflase tot timpul sub nasul lui. A vazut ca sotia sa tesuse in covoras modelul incuietorii care il tinea inchis.

Avea acum toate informatiile sa poata evada si a inceput sa se imprieteneasca cu paznicii. I-a convins ca si ei ar avea o viata mai buna daca s-ar uni si ar pleca cu totii din inchisoare. Acestia au fost de acord cu el, pentru ca isi dadusera si ei seama ca, desi erau gardieni, erau la randul lor inchisi in inchisoare. Si ei doreau sa scape, dar nu stiau cum.

Asa ca fierarul si garzile sale au facut urmatorul plan: paznicii urmau sa ii aduca bucati de metal, iar el urma sa mestereasca diverse lucruri pe care ei sa le vanda in targ. Astfel vor aduna tot ceea ce era necesar evadarii iar din cea mai puternica bucata de metal el urma sa mestereasca o cheie.

Intr-o noapte, cand totul fusese pregatit, fierarul si paznicii sai au reusit sa descuie poarta inchisorii. Au iesit in sfarsit afara, in racoarea noptii unde ii astepta iubitoarea sa sotie.
A lasat in celula covorasul de rugaciune, pentru ca orice prizonier care va fi suficient de inteligent sa vada modelul incuietorii si sa poata evada.

Astfel, fierarul si-a regasit sotia. Fostii sai gardieni i-au devenit prieteni si toti au trait intr-o deplina armonie. Iubirea si indemanarea au castigat.

Aceasta invatatura traditionala sufita a lui Idries Shah simbolizeaza studiul Eneagramei: incuietoarea este personalitatea noastra, covorasul de rugaciune este Eneagrama, iar cheia este munca pe care o avem de facut cu noi insine. Observati ca desi sotia este cea care ii aduce covorasul, fierarul trebuie sa creeze ceva folositor pentru garzile sale ca sa poata face rost de unelte.

El nu poate scapa singur si nici pe degeaba. Mai mult, tot timpul cat el s-a rugat pentru eliberarea sa, mijloacele ii erau la propriu ”sub nasul lui”, desi el nu vedea modelul si nici nu intelegea semnificatia lui. Intr-o zi el s-a trezit, a vazut modelul si astfel a reusit sa devina liber.
Morala povestii este clara: fiecare dintre noi se afla in inchisoare. Trebuie doar sa ne trezim si sa „citim” modelul incuietorii pentru ca sa putem deveni liberi.

Fragment din cartea Intelepciunea Eneagramei, de Don Richardo Riso si Russ Hudson. Traducerea si adaptarea Gabriela Marin, Professional Member of International Enneagram Association. Carte in curs de aparitie la editura MIX.

Jocul de-a… cine sunt eu?

Nu conteaza in ce domeniu vrei sa folosesti Eneagrama. Esti managerul unei firme? Poti sa folosesti eneagrama pentru a-ti alege echipa potrivita ca sa termini la timp proiectul pe care l-ai primit. Sau poti la fel de bine sa o folosesti in marketing, pentru a vorbi aceeasi limba cu clientii si colegii tai. Vrei sa-ti imbunatatesti relatia cu iubitul? E perfect, vei intelege in sfarsit de ce prefera el sa stea toata ziua in fata calculatorului si sa mai aiba si curajul sa spuna ca te iubeste.

De fapt, lucrul cu Eneagrama incepe din momentul in care ai reusit sa identifici ce tip de personalitate esti si sa descoperi care sunt problemele tale de baza. Nu uita ca desi ne vom recunoaste in multe din atitudinile celor noua tipologii, numai un singur tip de personalitate ne caracterizeaza cu adevarat.

Iti propunem mai jos testul rapid al Eneagramei care in 5 minute te poate ajuta cu destula precizie sa identifici carui tip psihologic apartii. Pentru a obtine rezultate cat mai corecte, selecteaza un singur paragraf din cadrul urmatoarelor doua grupuri de afirmatii. Alege-l pe cel care iti reflecta cel mai bine atitudinea si comportamentul, asa cum te manifesti cel mai des in viata de zi cu zi.

Fii sincer cu tine insuti… regulile testului

Nu trebuie sa fii de acord in totalitate cu fiecare cuvant din paragraf. Daca esti de acord cu 80 % din el alege-l dintre celelalte doua. Important este sa fii de acord cu tonul general si cu ideea generala a paragrafului selectat. Nu respinge un paragraf numai datorita unui singur cuvant nepotrivit sau a unei fraze. Priveste tabloul in intregime.

Nu analiza si reanaliza alegerea facuta. Alege paragraful pe care il simti potrivit, chiar daca nu esti 100% de acord cu el. Sensul general si sentimentul pe care ti-l lasa este mai important decat fiecare element al lui luat separat. Lasa-ti intuitia sa aleaga.

Daca nu te poti decide ce paragraf ti se potriveste cel mai bine, poti face doua alegeri, dar numai pentru un singur grup. De exemplu, C in grupul I , si X si Y in grupul II. Noteaza literele corespunzatoare fiecarui paragraf selectat. Ai grija si nu trisa, nici un tip de personalitate nu este mai bun ca altul!

Redam mai jos testel rapid al Eneagramei, TEST-ul QUEST, asa cum este descris in lucrareaIntelepciunea Eneagramei, de Don Ricardo Riso si Russ Hudson, carte ce va aparea in curand la editura Mix.

Grupul I

A. Am tendinta sa fiu destul de independent si imi place sa ma afirm. Am simtit ca este mai bine sa iau viata in piept. Mi-am stabilit scopurile, imi place sa ma implic si sa fac ca lucrurile sa-mi iasa. Nu-mi place sa stau deoparte – vreau sa realizez lucruri mari si sa am impact asupra celor din jur. Nu caut neaparat sa ma confrunt cu altii, dar nu las oamenii in nici-un caz sa ma dea la o parte. Cea mai mare parte din timp stiu ce vreau si fac totul pentru asta. Am tendinta sa muncesc din greu dar si sa ma distrez.

B. Am tendinta sa fiu tacut si imi place sa fiu singur. Nu obisnuiesc sa atrag atentia asupra mea si nu obisnuiesc in general sa ma afirm. Nu ma simt bine sa preiau conducerea sau sa fiu asa competitiv ca ceilalti. Multi pot spune despre mine ca sunt un visator, o mare parte din trairile mele se petrec in imaginatia mea. Ma simt bine daca nu este nevoie sa fiu tot timpul activ.

C. Am tendinta sa fiu foarte responsabil si devotat. Ma simt groaznic daca nu-mi tin promisiunile si daca nu fac ceea ce ceilalti asteapta de la mine.Vreau ca oamenii sa stie ca sunt aici pentru ei si ca voi face tot ceea ce cred ca este mai bine. Chiar daca ei nu stiu, de multe ori am facut sacrificii mari pentru ceilalti. Deseori nu am grija de mine. Fac ceea ce trebuie facut si ma relaxez (sau fac ceea imi place cu adevarat) numai daca mai ramane timp.

Grupul II

X. Sunt o persoana care are de obicei o imagine pozitiva despre viata si simte ca lucrurile se vor sfarsi cu bine. Pot sa gasesc cu usurinta ceva care sa-mi trezeasca entuziasmul si gasesc intotdeauna ceva de facut. Imi place sa fiu impreuna cu altii si sa ii ajut sa fie fericiti. Ma bucur sa-mi impartasesc starea mea buna cu cei din jur. Nu ma simt intotdeauna grozav dar incerc sa nu arat asta nimanui! Aman de multe ori sa-mi rezolv problemele.

Y. Sunt o persoana cu sentimente puternice, cei mai multi oameni pot spune cand nu-mi convine ceva. Pot fi precaut cu ceilalti, dar sunt mult mai sensibil decat las sa se vada. Vreau sa stiu pe cine ma pot baza si prefer sa-mi definesc clar relatiile cu ceilalti. Cand sunt suparat as vrea ca cei din jur sa–mi raspunda si sa fie alaturi mine. Stiu care sunt regulile si nu-mi place ca oamenii sa-mi spuna ce sa fac. Vreau sa hotarasc eu insumi.

Z. Tind sa fiu logic si ma stapanesc bine – dar nu ma simt in largul meu sa am de-a face cu sentimente si emotii. Sunt eficient – chiar perfectionist – si prefer sa lucrez singur. Cand sunt probleme sau conflicte personale, incerc sa nu ma implic emotional in acea situatie. Unii spun ca sunt prea rece si detasat, dar nu vreau ca emotiile sa ma distraga de la ce este cu adevarat important pentru mine. De obicei nu-mi manifest reactiile chiar daca ceilalti insista.

Punand impreuna cele doua litere pe care le-ati selectat, se formeaza un cod alcatuit din 2 cifre. De exemplu, ati ales paragraful C din Grupul I si paragraful Y din Grupul II. S-a format codul CY.

Pentru a afla carui tip de personalitate apartii, verifica unde corespunde codul ales de tine si citeste indicatiile din tabel:

AX - 7 - Generalista: Spontana, implinita, impulsiva
AY - 8 - Conducatoare: Increzatoare in sine, hotarata,dominatoare
AZ - 3 - Competitiva: Adaptabila, ambitioasa, constienta de imaginea sa
BX - 9 - Mediatoare: Receptiva, convingatoare, automultumita
BY - 4 - Artista: Intuitiva, esteta, egocentrica
BZ - 5 - Observatoare: Perceptiva, inventiva, detasata
CX - 2 - Altruista: Generoasa, grijulie, posesiva
CY - 6 - Devotata: Atragatoare, responsabila, defensiva
CZ - 1 - Perfectionista: Rationala, principiala, controlata.

Prezentarea detailata a celor noua tipuri de personalitate asa cum le prezinta Eneagrama, ne ofera incitante surprize despre noi insine. Descrierile de mai jos nu reprezinta intregul spectru al unui tip de personalitate, ele sunt numai cateva puncte de reper care sa va trezeasca la maxim curiozitatea.

Pe scurt: o noua privire asupra personalitatii

Tipul 1: Reformatul, Perfectionistul.

Este tipul principial, idealist. Sunt morali si constiinciosi, cu un deosebit simt pentru tot ceea ce este corect. Lupta pentru dreptate, dorindu-si intotdeauna sa faca lucrurile cat mai bine dar fiindu-le intotdeauna teama sa nu greseasca. Bine organizati, ordonati, pretentiosi, incearca sa mentina standarde foarte inalte, dar din aceasta cauza pot ajunge sa fie prea critici si perfectionisti. Problemele lor de baza sunt reprimarea maniei si nerabdarea. La cel mai sanatos nivel, cei din tipul 1 ajung sa fie intelepti, realisti, cu discernamant, nobili, foarte morali.

Tipul 2: Cel care ajuta, Altruistul.

Tipul grijuliu, care are mereu grija de ceilalti. Persoanele care apartin tipului 2 sunt empatice, sincere si foarte afectuoase. Sunt prietenoase, generoase, gata sa se sacrifice pentru cei din jur dar pot fi si sentimentale, lingusitoare, cautand sa faca pe placul celorlalti. Tind sa fie aproape de ceilalti, si fac deseori servicii numai pentru ca lumea sa aiba nevoie de ei. Problema lor este faptul ca nu au grija de ei si nu sunt constiente de propriile lor nevoi. La cel mai sanatos nivel, cei din tipul 2 sunt altruisti, lipsiti de egoism si au o dragoste neconditionata pentru ei si pentru cei din jur.

Tipul 3: Cel care reuseste, Competitivul.

Tipul adaptabil, orientat spre obtinerea succesului. Cei din tipul 3 sunt persoane bine bazate, pline de incredere, atractive, fermecatoare. Sunt ambitiosi, competenti si energici si pot fi foarte constienti de pozitia lor sociala si foarte motivati pentru a se realiza. Sunt foarte preocupati de imaginea lor si de ceea ce gandeste lumea despre ei. Problema lor de baza este ca sunt foarte competitivi si ajung sa fie dependenti de munca lor. La cel mai inalt nivel, cei care apartin tipului 3 se accepta pe deplin, sunt autentici, devenind modele de urmat pentru cei din jur.

Tipul 4: Individualistul. Artistul.

Romantic, introvertit. Cei din tipul 4 sunt constienti de sine, sensibili, rezervati si tacuti. Sunt individualisti, introvertiti, sinceri cu sentimentele lor. Pot fi schimbatori, timizi, prea centrati pe persoana lor. Sunt retinuti in relatiile cu ceilalti datorita faptului ca se simt vulnerabili si imperfecti dar dispretuiesc si fug in acelasi timp de modul banal de viata al celorlalti. Au probleme datorita faptului ca sunt prea indulgenti cu ei si se autocompatimesc. La cel mai sanatos nivel, tipul 4 sunt persoane foarte inspirate si creative, in stare sa fie mereu altele si sa-si transforme propriile experiente de viata in elemente de evolutie.

Tipul 5: Ganditorul. Observatorul.

Tipul cerebral, intens. Persoanele din tipul 5 sunt intelegatoare, curioase si agere. Sunt capabile sa se focalizeze si sa se concentreze foarte usor, sa dezvolte abilitati si idei complexe. Independente si inovatoare, sunt foarte preocupate de gandurile lor si de constructiile lor mentale. Se detaseaza usor. Au probleme cu singuratatea, excentricitatea si nihilismul. La cel mai sanatos nivel, sunt vizionari, fiind pionierii a ceea ce va urma, au idei inaintea timpului lor si sunt in stare sa impuna o viziune complet noua despre lume.

Tipul 6: Devotatul. Loialul.

Persoana de incredere, orientata spre siguranta personala. Cei din acest tip sunt fiinte vrednice de incredere care muncesc din greu si sunt foarte responsabile. Pot fi si evazivi, batand tot timpul in retragere, puternic anxiosi, traind tot timpul in stres. Sunt deseori ironici si indecisi dar pot fi si rebeli, sfidatori, reactionand violent. Au probleme cu suspiciunea si neincrederea, pe care le manifesta fata de ceilalti cat si fata de ei insisi. La cel mai inalt nivel de dezvoltare au deplina incredere in ei, sunt increzatori in ceilalti, curajosi, fiind un sprijin pentru cei slabi.

Tipul 7: Entuziastul. Generalistul.

Tipul mereu ocupat, foarte productiv. Sunt inconstanti, multilaterali, optimisti si spontani. Jucausi, spirituali, practici, pot fi si indisciplinate, imprastiate. Cauta in permanenta experiente noi si excitante, dar devin zapacite si epuizate datorita acestei alergaturi nesfarsite. Au probleme cu impulsivitatea si superficialitatea. La cel mai sanatos nivel, tipul 7 isi canalizeaza talentele spre teluri valoroase, devenind fericiti, impliniti, si plini de recunostinta.

Tipul 8: Conducatorul.

Cel caruia ii plac provocarile. Puternic, dominator. Cei care apartin tipului Opt sunt fiinte pozitive, puternice, au incredere deplina in ele. Protectoare, ingenioase, hotarate, pot fi si foarte mandri si dominatori. Ei simt ca trebuie sa controleze totul, devenind agresivi si incercand sa intimideze. Au probleme cu apropierea reala de ceilalti. La cel mai inalt nivel, sunt foarte stapani pe sine si isi folosesc puterea sa imbunatateasca vietile celorlalti. Sunt marinimosi, curajosi, putand sa devina mari personalitati istorice.

Tipul 9: Pacificatorul. Mediatorul.

Tipul calm, fara griji, multumit de sine. Sunt fiinte primitoare, stabile, de incredere. Sunt buni la suflet, calmi, ii sprijina pe cei din jur, dar sunt mult prea dispusi sa faca pe placul celorlalti numai ca sa evite scandalul. Ei doresc ca viata lor sa se desfasoare fara conflicte si tind sa se complaca in orice situatie si sa minimalizeze orice tulburare care apare. Au probleme datorita faptului ca sunt pasivi si incapatanati. La nivelul de dezvoltare cel mai inalt, devin neinfricati, in stare sa cuprinda totul, sa impace oamenii si sa vindece conflictele dintre ei.

Eneagrama, acest instrument fascinant de autocunoastere si dezvoltare personala, ne ajuta sa fim constienti de faptul ca desi fiecare dintre noi este unic si are un fel propriu de a vedea si de a aborda lucrurile, la un nivel mult mai profund al sufletului exista „ceva” comun care ne uneste si in care ne regasim.

Acest mister unificator care se afla in spatele valului personalitatii noastre limitate este chiar esenta noastra ultima, lumina divina care se afla ascunsa in noi.

==============   

Temperament

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Emotigramele temperamentelor coleric, melancolic, flegmatic și sanguin

Temperamentul sau caracterul unui organism viu, ne arată felul cum reacționează, sau cum se comportă în anumite situații de schimbare a unor elemente din mediul înconjurător. La rândul lui, comportamentul se exteriorizează prin reacții emoționale și motorice, corelate cu modul în care se realizează autocontrolul acestor reacții. Termenul „temperament” definește de asemenea constanța, intensitatea și durata reacțiilor provocate de excitantul extern.

Cuvântul provine din secolul al XVI-lea, când temperamentum era interpretat ca un amestec de raporturi echilibrate, sau în farmacie ca un amestec de umori ale corpului uman.

Cvasiunanimitatea psihologilor au considerat temperamentul ca fiind înnăscut. El este considerat „factorul ereditar” în organizarea internă a personalității. 

Particularitățile temperamentului țin de structura somatică, de sistemul nevros, de mobilitatea proceselor nervoase, de resursele energetice.

Temperamentul nu se manifestă în același mod pe tot parcursul vieții. El evoluează o dată cu întregul organism și sistem nervos, astfel încât trăsăturile de temperament se maturizează, sunt deplin formate la sfârșitul adolescenței, se mențin relativ constante pe toată perioada maturității, până la bătrânețe, când cunosc un proces de aplatizare din cauza pierderii vivacității, a vigorii. În schimb, unele trăsături temperamentale se rigidizează, se accentuează la bătrânețe (de exemplu: iritabilitatea la un coleric, depresia la un melancolic, închistarea la un flegmatic).

Temperamentul este neutru din punct de vedere valoric pentru personalitate, adică nu el este cel care dă valoare personalității. Temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile.

Trăsăturile temperamentale sunt înnăscute, au o condiționare biologică, dar dobândesc valențe numai în plan psihocomportamental, constituindu-se în fundamentul personalității. Ele stau la baza imprimării celorlalte trăsături, cărora le conferă o anumită nuanțare, expresivitate, dinamism, vivacitate sau dimpotrivă, inhibiție retragere. Temperamentul își pune pecetea pe viața noastră pishica (generozitatea, spre exemplu, nu ține de temperament, dar felul cum își dobândește cineva și, mai ales, cum își manifesta cineva generozitatea se află sub influența temperamentului)

 Temperamentul, deși larg determinat genetic, este în expresia lui funcțională, modelat de condițiile socio-culturale, existențiale ale individului. Influența ereditarului asupra psihocomportamentalului nu este directă, ci mediată de factori socio-culturali.

Tipologii temperamentale

Nu există temperamente pure. Etimologia latină a cuvântului „tempera – temperare”, care înseamnă „a amesteca”, sugerează acest lucru. In mod potential, trasaturi apartinand tuturor tipurilor de temperament coexista in fiecare persoana, insa unele se manifesta mai pregnant decat altele. Asadar, temperamentul fiecarei persoane este o combinatie unica, originala, care il individualizeaza.

Clasificarea tradițională

Clasificarea tradițională a temperamentului este legată de cultura, arealul geografic, perioada istorică. Cele mai cunoscute clasificări ale teperamentelor sunt clasificarea greacă sau chineză; în Europa este răspândită clasificarea greacă a lui Hipocrat, care are patru grupe mari umorale:

1.     sanguis (sânge)

2.     chole (fiere galbenă sau bilă)

3.     melan (chole sau fiere neagră)

4.     flegma (salivă)

De aici provin cele patru temperamente:

1.     sanguin sau sangvin, (temperament comparat cu aerul, primăvara, sangele, dopamina, tinerețea, magicianul)

2.     coleric, (temperament comparat cu focul, vara, bila galbena, testosteronul, seceta, razboinicul)

3.     melancolic, (temperament comparat cu pamantul, toamna, bila neagra, serotonina, seara, poetul)

4.     flegmatic, (temperament comparat cu apa, iarna, flegma, estrogenul, noaptea, regele)

Clasificarea din punct de vedere psihologic

În prezent la temperamente se urmăresc patru trăsături de caracter descrise ca:

1.     activitate - forță, iuțeală, mobilitate a gândirii și vorbirii

2.     creativitate - tempo, intensitate de reacție la stimulanții exteriori

3.     emoționalitate - frecvență, intensitate, și gradul în care emoțiile influențează comportamentul

4.     sociabilitate - dorința de apropiere de alte persoane, felul, modul de adaptare, comportare în grup.

==================  

 

[cap. Componenta Psyhologica din lucrarea 

INOT, Colectia 'Manual metodic'. M.Olaru, 1982, ed. Sport-Turism, Buc.,  red. Milica Ivan, tehno: Mihai Carciog !, coperta C.Guluta, Ilustratii: Ionut Setran, M.Olaru ]

 

 =========================